TOP 10 evadari uluitoare din inchisori


Cata vreme vor exista inchisori, vor fi si prizonieri care incearca sa evadeze. Unii chiar reusesc – anual, mii de detinuti evadeaza din puscariile din toata lumea. Cativa condamnati pun la cale scheme complexe, ingenioase si adesea violente pentru a-si duce la indeplinire evadarea. Fie vorba despre nelegiuiti celebri, prizonieri de razboi sau oameni nevinovati, iata o lista cu zece dintre cele mai surprinzatoare evadari din inchisorile lumii.
10. Evadarea din Labirint
Una dintre cele mai violente evadari ale tuturor timpurilor, cea din blocul H-7 al Penitenciarului-Labirint din Irlanda, s-a intamplat la 25 septembire 1983, atunci cand 35 sau 38 de detinuti au scapat dupa ce au preluat conducerea inchisorii prin forta. Un gardian a murit de atac de cord ca rezultat al evadarii si alti 20 au fost raniti, dintre care doi impuscati cu arme ajunse ilegal in penitenciar.
Labirintul a fost rezervat teroristilor si combatantilor paramilitari ai Armatei Republicane Irlandeze (IRA) si a fost considerat drept una dintre cele mai impenetrabile (catre exterior) inchisori ale Europei. Alaturi de gardurile inalte de 4,5 metri ale institutiei, fiecare bloc H din incinta acesteia era incercuit de cate un zid din beton inalt de 5,5 metri, cu sarma ghimpata deasupra, iar toate portile complexului erau fabricate din otel masiv si operate electronic.
Pe 25 septembire 1983, la scurt timp dupa ora 2:30 AM, prizonirerii au preluat comanda blocului H-7, luand gardienii ostatici si confiscandu-le unora, sub amenintarea armelor, hainele si cheile masinilor. La ora 3:25, a sosit un camion ce furniza provizii institutiei, iar prizonierii s-au folosit de acesta. La ora 3:50, camionul a parasit blocul H, iar in scurt timp si inchisoarea, cu o „incarcatura” de 38 de oameni.
In decursul urmatoarelor zile, 19 dintre evadati au fost prinsi. Cei ramasi liberi au fost sprijiniti de IRA pentru a-si gasi refugii. Unii membri ai grupului au ajuns pana in SUA, dar au fost descoperiti mai tarziu si extradati. In prezent, niciunul dintre evadatii care au scapat nu mai este cautat, unii obtinand chiar amnistiere.
9. Cei 7 texani
Texas 7 a fost un grup de prizonieri care au evadat din Unitatea John Connaly, din apropierea orasului Kenedy, Texas, la 13 decembrie 2000. Au fost prinsi in perioada 21-23 ianuarie 2001, in urma programului de televiziune din SUA „America’s Most Wanted”.
Pe 13 decembrie 2000, cei sapte au derulat o schema elaborata si au scapat din inchisoarea de stat de maxima siguranta, aflata in sudul statului Texas. Folosind cateva siretlicuri bine ticluite, cei sapte condamnati au asaltat si privat de libertate noua supraveghetori civili, patru ofiteri de corectie si trei prizonieri neimplicati, la aproximativ 11:20 A.M. Evadarea a avut loc in timpul celei mai relaxate perioade ale zilei, atunci cand supravegherea anumitor locatii era diminuata. Majoritatea violentelor au fost puse in aplicare in felul urmator: unul dintre puscariasi chema pe cineva, iar altul lovea persoana nesuspicioasa in cap, din spate. Odata ce victima cadea, detinutii ii luau hainele, o legau, ii puneau calus si o duceau in camera generatoarelor, in spatele unei usi incuiate. Unsprezece angajati ai inchisorii si trei condamnati neimplicati au suferit acest tratament.
Atacatorii au furat haine, carduri de credit si acte de identificare de la victime. De asemenea, membri grupului s-au dat drept gardieni la telefon si au inventat false povesti pentru a evita suspiciunile autoritatilor. Si-au croit, in cele din urma, drum cu ajutorul camionului de mentenanta al penitenciarului, pe care l-au folosit pentru a parasi zona. FBI-ul a reusit sa-i prinda pe toti evadatii. Unul s-a sicucis, altul a fost deja executat, iar ceilalti cinci aflati inca in viata sunt toti condamnati la moarte si asteapta indeplinirea sentintei prin injectie letala.
8. Werzler si Vrba – evadarea de la Auschwitz
Alfred Wetzler a fost un slovac de origine evreiasca si unul dintre putinii evrei care au scapat din lagarul de exterminare de la Auschwitz, in timpul Holocaustului. Alfred Wetzler este cunoscut si pentru raportul pe care el si camaradul sau, Rudolf Vrba, l-au compilat cu referire la chestiunile interne ale lagarului nazist – un plan al taberei, detalii de constructie ale camerelor de gazare, crematorii si, cel mai convingator, eticheta unei canistre de gaz Zylkon.
Raportul de 32 de pagini Vrba-Wetzler, asa cum a ajuns sa fie cunoscut, a reprezentat primul document detaliat despre Auscwitz care a ajuns in Occident si pe care Aliatii l-au investit cu incredere. In urma acestuia, Aliatii au luat decizia de a bombarda cateva cladiri guvernamentale din Ungaria, ucigand oficiali nazisti, implicati direct in deportarile feroviare ale evreilor la Auschwitz. Deportarile au fost astfel sistate, bombardamentul salvand practic 120.000 de evrei maghiari.
Wetzler si Rudolf Vrba au evadat la ora 2 P.M., vineri, 7 aprilie 1944, in ajunul Pastelui Evreiesc: cei doi barbati s-au ascuns in scobitura unei stive de lemne, stocata pentru construirea sectiunii denumite „Mexico”, destinata noilor veniti. Aceasta se afla in spatele perimetrului interior protejat de sarma ghimpata al lagarului de la Birkenau, dar in interiorul unui perimetru exterior, pe care gardienii il patrulau peste zi.
Ceilalti prizoniei au amplasat placaje in jurul zonei scobite pentru a-i ascunde pe cei doi, apoi au stropit zona cu intepator tutun rusesc inmuiat in benzina, pentru a insela mirosul cainilor gardienilor. Cei doi au ramas in ascunzatoare timp de patru nopti. Pe 10 aprilie, purtand uniforme nemtesti, pelerine si cizme, au plecat din lagar, spre sud, mergand pe cursul raului Sola si indreptandu-se catre granita poloneza cu Slovacia, aflata la 133 de kilometri distanta, ghidandu-se cu ajutorul unei pagini rupte dintr-un atlas scolaresc gasit intr-un depozit.
7. Evadarea din Alcatraz
In cei 29 de ani de operare ai penitenciarului Alcatraz, pretindeau oficialii institutiei, niciun prizonier nu a evadat cu succes. 36 de condamnati au fost implicati in 14 tentative de evadare, doi barbati incercand sa fuga chiar de doua ori. Dintre acestia, 23 au fost prinsi, sase impuscati mortal in timpul evadarii, in timp ce trei s-au pierdut inotand pe mare si nu au mai fost gasiti niciodata, FBI-ul banuind ca sunt morti.
Totusi, la 11 iunie 1962, Frank Morris, John Anglin si Clarence Anglin au dus la indeplinire cu succes una dintre cele mai elaborate si complexe evadari intreprinse vreodata. Morris si fratii Anglin s-au catarat in culoarele de aerisire printr-un semineu si au reusit sa ajung pe acoperisul cladirii. Trio-ul a coborat apoi pe exteriorul acesteia, si-a croit drum pana la barcile din cauciuc andocate in apropiere si a inceput sa rameze catre larg. In dimineata urmatoare, politia i-a cautat fara succes.
Directorul in exercitiu al penitneciarului a spus ca detinutii au lasat in locul lor, pe perne, niste capete de momai – facute dintr-un amestec de sapun, hartie igienica si par adevarat – pentru a-i pacali pe ofiterii inchisorii care faceau inspectii nocturne. Morris si fratii Anglin au disparut fara urma si sunt si astazi cautati de FBI, desi se crede ca s-ar fi inecat in golful San Francisco incercand sa paraseasca insula.
6. Evadarea din inchisoarea Libby
Este vorba despre una dintre cele mai faimoase si mai de succes evadari din inchisoare inregistrate in perioada Razboiului Civil din America. In noaptea de 9 spre 10 februarie 1864, peste 100 de soldati ai Uniunii intemnitati au scapat din inchisoarea de razboi Libby, din Richmond, Virginia. Din cei 109 evadati, 59 au reusit sa ajunga la trupele Uniunii, 48 au fost recapturati, iar doi s-au inecat in raul James din apropierea puscariei.
Penitenciarul Libby se intindea pe o intreaga strada din Richmond. La nord se asternea strada Carey, care facea legatura cu restul orasului, iar in partea de sud se afla raul. Cladirea era inalta de trei etaje si avea un beci pe partea dinspre raul James. Conditiile de trai erau extrem de precare: mancarea, uneori absenta in totalitate, era saracacioasa, iar dotarile sanitare – inexistente. Mii de oameni au murit aici.
Prizonierii au reusit sa evadeze patrunzand in zona beciului cunoscut ca „iadul sobolanilor”, care nu mai era folosit din pricina infestarilor cu rozatoare, si au sapat un tunel. Dupa 17 zile de sapat, au reusit sa ajunga sub un atelier de prelucrat tutun, aflat in apropiere. Barbatii au patruns in curtea incercuita de pereti a depozitului, si au iesit, pur si simplu, pe usa din fata. Tunelul sapat a mers pe sub pamant pe o distanta suficient de mare fata de inchisoare, incat prizonierii sa treaca neobservati dincolo de perimetrul institutiei si sa dispara in intuneric nederanjati.
Cele doua „creiere” din spatele evadarii au fost colonelul Rose si maiorul Hamilton. Cei doi au lucrat neobositi la planul scaparii. Rose s-a gandit sa intre in beci prin semineu, iar Hamilton a gandit tunelul. Rose a muncit din greu sapand si a organizat oamenii pe echipe, in timp ce Hamilton s-a ingrijit de partea logistica si a inventat diferite mijloace istete de indepartare a pamantului sapat si de alimentare cu oxigen a tunelului.
5. Evadarea cu elicopterul
Pascal Payet, cunoscut si sub pseudonimul Kalashnikov Pat, a fost initial intemnitat pentru o crima produsa in timpul unui jaf stangaci dintr-o duba si condamnat, in 2001, la 30 de ani de inchisoare in Franta. A reusit sa evadeze nu o data, ci de doua ori, de fiecare data cu ajutorul unui elicopter.
Dupa prima evadare, din 2001, Payet a fost prins si sentinta i s-a extins cu inca sapte ani. Ultima evadare a barbatului a avut loc la inchisoarea Grasse, in iulie 2007, atunci cand, cu un elicopter Squirrel, deturnat cu tot cu pilot de pe aeroportul Cannes-Mandelieu, patru barbati mascati si inarmati pana in dinti au coborat pe acoperisul penitenciarului si si-au ridicat camaradul.
Elicopterul a aterizat, apoi, mai tarziu, in Bringnoles, la 38 de kilometrei distanta nord-est de Toulon, Franta, pe coasta Mediteranei. Payet si complicii sai au disparut, iar pilotul a fost eliberat nevatamat. Infractorul a fost recapturat la 21 septembrie 2007, in Matarao, Spania, la aproximativ 30 de kilimetri distanta de Barcelona. Isi facuse operatie estetica, dar chiar si asa a fost identificat de autoritatile spaniole.
4. Marea evadare din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial
Stalag Luft III a fost o tabara de prizonieri de razboi a Fortelor Aeriene Germane din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, care a gazduit personal capturat al fortelor aeriene inamice. In ianuarie 1943, Roger Bushell a condus punerea in practica a unui scenariu de evadare din acest lagar.
Planul consta in saparea a trei tuneluri adanci, „Tom”, „Dick” si „Harry”. Fiecare dintre intrarile din tuneluri era selectata cu atentie pentru a fi nevazuta de gardieni. Pentru a impiedica detectarea lor de catre microfoanele de perimetru, tunelurile au fost sapate la foarte mare adancime, aproximativ 9 metri in pamant.
Tunelurile erau foarte mici, de numai 0,37 de metri patrati, desi incinte mai spatioase au fost sapate pentru a gazdui o poma de aer, un mic atelier precum si posturi de lucru pe parcursul fiecarui tunel. Peretii nisiposi au fost intariti cu bucati de lemn furate de prin toata tabara. Tunelurile au fost chiar si electrificate pentru a se instala o retea de lumina, conectata la reteaua de curent electric a lagarului. Fugarii au instalat pana si mici sisteme de cabine feroviare, precum cele din mina, pentru deplasarea mai usoara a nisipului.
„Harry” a fost finalizat in martie 1944, insa ironia sortii a facut ca la acea data deja multi dintre cei care lucrasera de la inceput tunel sa fie mutati in alte tabere de concentrare. Dupa terminarea lui „Harry”, prizonierii au asteptat aproximativ o saptamana pentru o noapte cu nori, fara Luna, astfel incat sa se poata furisa la adapostul intunericului total. In final, intr-o zi de vineri, 24 martie, tentativa de evadare a inceput. Din nefericire pentru fugari, tunelul s-a dovedit prea scurt. Planul era ca acesta sa ajunga pana intr-o padure din apropiere, insa primul om a iesit abia in apropierea lizierei, intr-un loc in care putea fi vazut de gardieni.
77 de oameni s-au tarat afara din tunel, profitand si de un raid aerian in mijlocul caruia luminile lagarului au fost stinse. La ora 5 A.M., pe 25 martie, gardienii l-au zarit chiar pe ultimul fugar, in timp ce acesta iesea din tunel. Dintre toti evadatii, numai 3 au reusit sa scape neprinsi. Cincizeci de oameni au fost ucisi, iar restul capturati si intemnitati din nou.
3. Dieter Dengler, evadat al Razboiului din Vietnam
Dieter Dengler a fost un pilot germano-american din Marina SUA, care a reusit sa intreprinda o faimoasa evadara in timpul Razbouiului din Vietnam. La inceputul anului 1966, avionul lui Dengler a fost doborat de un dispozitiv antiaerian deasupra Laosului, iar pilotul a fost capturat si trimis spre o inchisoare condusa de Pathet Lao, un grup simpatizant al nord-vietnamezilor.
Dengler isi castigase deja reputatia pentru abilitatea sa neobosita de a evada din taberele mock-Pow, asadar imediat ajuns pe mana vietnamezilor si-a adus contributia la realizarea unui nou plan de evadare. La 29 iunie 1966, el si alti sase prizonieri au reusit sa scape din catuse si sa le ia armele unor gardieni. Dupa ce a impuscat trei gardieni, Dengler a fugit in padurea deasa. A petrecut 23 de zile in jungla indurand caldura extreme, muscaturi de insecte, lipitori, paraziti si foamete inainte sa fie salvat de un elicopter american.
Numai unul dintre ceilalti prizonieri, un thailandez, a supravietuit evadarii. Ceilalti au fost ori ucisi ori au disparut in jungla. Dangler a ajuns spre finalul vietii un pilot de testare de succes, fiind recunoscut drept unul dintre extrem de putinii soldati americani care au scapat vreodata dintr-un lagar de razboi laosian si care au supravietuit.
2. A evadat dintr-o inchisoare turceasca pentru a deveni scriitor
Condamnat intr-o inchisoare din Turcia pentru trafic de droguri in 1970, americanul Billy Hayes, in varsta de 22 de ani, a fost initial pedepsit cu patru ani si doua luni de detentie. Cand mai avea doar cateva saptamani de asteptat pana la ispasirea pedepsei, Hayes a aflat ca autoritatile s-au razgandit si au decis sa il penalizeze cu o condamnare pe viata, asa ca s-a decis sa evadeze.
Dupa sase luni de planuri, s-a luptat cu un gardian, i-a furat uniforma si a luat asupra a 2000 de dolari, pe care tatal lui i-a introdus ilegat in inchisoare intr-un album foto, a furat o barca cu vasle si a ajuns la mal. Sperand sa fuga in Grecia, Hayes si-a vopsit in negru parul blond si a inceput sa calatoreasca spre granita. In picioarele goale, extenuant si fara un pasaport, a inotat peste un rau si a mers sute de kilometri prin salbaticie, ascunzandu-se. La un momentdat, a fost prins de un soldat inarmat si a crezut ca a pierdut pariul cu libertate, insa soldatul a strigat la el in greaca – era granicer.
Hayes a reusit sa revina in SUA in siguranta si a scris o carte autobiografica intitulata „Expressul de la miezul noptii”.
1. Evadarea din Siberia
Sławomir Rawicz a fost un soldat polonez arestat de trupele sovietice de ocupatie, in urma invaziei Poloniei. Atunci cand URSS si Germania au invadat si impartit Polonia, Rawics a plecat spre Pinsk, dar, la 19 noiembrie 1939, a fost prins de Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (NKVD), arestat si l-a trimis in Moscova. Polonezul a fost initial dus in Kharkov pentru interogatoriu, iar apoi, in urma unui proces, a ajuns la inchisoarea Lubyanka din capitala rusa.
Rawicz rezistat cu succes tuturor incercarilor sovieticilor de a scoate de la el vreo marturisire prin tortura cat timp a fost incarcerat. A fost condamnat, sub acuzatia de spionaj, la 25 de ani de munca silnica intr-un gulag siberian. A fost transportat, impreuna cu alte mii de oameni, in Irkutsk si obligat sa mearga spre Tabara 303, aflata la 650 de kilometrei de Cercul Arctic, pentru a contribui la ridicarea, de la zero, a lagarului. Pe 9 aprilie 1941, Rawicz, impreuna cu sase camarazi, a evadat in plin viscol siberian.
Cei sapte barbati s-au indreptat catre sud, evitand orasele de teama ca ar putea fi tradati, insa, aparent, nimeni nu ii urmarea. S-au mai intalnit cu o fugara, o femeie poloneza, pe nume Krystyna. Noua zile mai tarziu au traversat raul Lena. Au mers de-a lungul Lacului Baikal si au trecut in Mongolia. Din fericire, oamenii intalniti acolo au fost prietenosi si ospitalieri. In timpul traversarii desertului Gobi, doi membri ai grupului, intre care femeia si un anume Makowski, au decedat. Ceilalti au fost nevoiti sa vaneze si sa manance serpi pentru a supravietui.
In octombrie 1941, fugarii au ajuns in Tibet. Localnicii au fost si aici prietenosi, mai ales atunci cand calatorii au spus ca incearca sa viziteze capitala Lhasa. Grupul lui Rawicz a traversat muntii Himalaya, eveniment in timpul caruia un alt membru si-a gasit sfarsitul din cauza frigului, in timp ce altul a cazut intr-o crevasa si a disparut. Rawicz si cei ramasi ar fi ajuns in India Britanica in martie 1942, dupa 6.500 de kilometri parcursi.
In 2006, un documentar realizat de BBC, bazat pe documente sovietice, a lansat ipoteza ca evadarea lui Rawicz ar fi o fabulatie, acesta fiind de fapt eliberat, in 1942, in cadrul amnistierii polonezilor de catre URSS si transportat peste Marea Caspica la o tabara de refugiati din Itan. In mai 2009, Witold Glinski, un veteran de razboi care traieste in Marea Britanie si membru al grupului lui Rawicz, a iesit la rampa declarand ca povestea este adevarata, numai ca el insusi ar fi fost protagonistul ei, in vreme ce Rawicz a ramas intemnitat pana la amnistiere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s