Dacii, niste barbari? Va inselati!

Dioscoride, medic greco-roman care l-a insotit pe Traian in cel de-al doilea razboi cu dacii, a scris un tratat de botanica farmaceutica, De materia medica, in care a prezentat si 21 de plante medicinale utilizate de daci in diferite maladii. Curios, alaturi de numele grec si roman, este inscris si cel dacic.
Printre ele: Boudhathala (limba boului, actiune sudorifica); Cinouboila (brionia, cicatrizanta in plagi, diuretica); Coadama (limbarita, racoritoare calmanta in prurite, cicatrizanta); Coicodila (iarba bubei, diuretica, purgativa); Dielleina (maselarita, folosita de daci ca analgezic, calmant, hipnotic, antispastic); Diesema (lumanarica, actiune astringenta si antiperistaltica in diarei); Diodela (coada soricelului, utilizata ca tonic, hemostatic, antiastmatic, laxativ, calmant al durerilor abdominale); Mizela (cimbrul, efect antidiareic, antispasmodic, diuretic); Salia (ciumafaia, contine alcaloizi ca hiosciamina si scopolamina); Riborastra (brusturele, diuretic, hipoglicemiant, antiseptic, laxativ, sudorific, depurativ) s.a. Arheologii au descoperit ca geto-dacii foloseau deopotriva si leacuri minerale. Praful de calcar era utilizat ca hemostatic, buretii de mare uscati si pulverizati erau surse de iod, iar numeroase vase de lut contineau cenusa vulcanica, adusa de negustorii greci de la Etna, Stromboli si Vezuviu. Presarata pe rani, aceasta cenusa le usca, grabind cicatrizarea.
Neglijau dacii igiena colectiva sau pe cea corporala? Nicidecum. Vechii locuitori de la Gradistea Muncelului beneficiau de o instalatie de captare si filtrare a apei de izvor, la punctul numit Tau. La intrarea in marele rezervor din piatra si lemn, apa trecea printr-o sita, apoi era filtrata prin straturi de pietris si nisip. Captata dupa aceasta purificare, era stocata in cisterne sapate in stanca, asa cum este cea de la Blidaru. Un sistem de tevi, construit din olane de lut ars, purta apa catre cetate. Asemenea sisteme au fost descoperite dupa 1950 in mai multe asezari dacice din Muntii Orastiei. Dacii se spalau frecandu-se cu nisip, cu pamant alcalin (un fel de sapun primitiv) si cu vin, isi dezinsectizau imbracamintea cu pelin si levantica, isi tundeau parul si barba cu cutite curbe. Excesul de vin l-a facut pe marele preot Deceneu sa-l sfatuiasca pe Burebista sa ordone smulgerea din radacini a vitei-de-vie, in fond o masura de igiena colectiva (apud Strabon).
In Transilvania dacica se cunostea inca de prin secolele III-II i.Hr. efectul terapeutic al unor ape minerale. Izvorul termal de la Geoagiu purta numele de Germisara, de la cuvantul indo-european germ (devenit therm sau warm, cald). Razboaiele perpetue au stimulat perfectionarea interventiilor chirurgicale. Daca unele operatii, precum scoaterea manuala a varfului sagetilor sau oblojirea ranilor cu frunze din plante astringente, hemostatice si cicatrizante, a fost o practica milenara, nu acelasi lucru se poate spune despre instrumentele chirurgicale sofisticate gasite in siturile dacice de catre arheologi ca Ion Horatiu Crisan, Constantin Daicoviciu, Radu Vulpe.
Cei care cred ca medicina dacilor a fost doar empirica, deci pur aplicativa, se inseala. Arta de a preveni bolile si a le vindeca poseda si o baza mitico-magica. Grecii si ulterior romanii aveau un renumit panteon de zeitati medicale, precum centaurul Kiron, maestrul lui Asklepios (Esculap), fiul lui Apollo, apoi pe fiii si fiicele lui Esculap, patronii unor ramuri ale medicinei: Machaon (chirurgia), Podalir (dietetica), Telesphor (ocrotitorul convalescentei), Hygeia (igiena), Panakeia (posesoarea leacurilor), Epione (alinatoarea durerilor) s.a. La randul lor, preotii-medici din Dacia solicitau ajutorul unor zei vindecatori precum Darzas si Bendis, zeita corespunzatoare lui Artemis (Dianei romane), protectoarea casei si a sanatatii feminine. Anumiti medici-istorici sustin ca insusi Zamolxis, tanar dac, ar fi calatorit in Atica, l-ar fi cunoscut pe Pitagora si ar fi invatat de la discipolii lui Hipocrate minunata arta de a reda suferinzilor bunul lor cel mai de pret: sanatatea trupului si a sufletului.

6 thoughts on “Dacii, niste barbari? Va inselati!

  1. Asa-i ca daca iti spun ca dacii sunt banuiti de canibalism ca si moesii sau ca nu au avut nici un oras notabil infara de Sarmi si ca pe columna sunt prizonieri romani torturati de femei dace si nu invers te superi ?
    Si asta nu ca -i reneg beau la fel ca si ei si sunt fascinat de ei , eu chiar am sange de dac in mine dar we have to face to truth………sursa ?…ADRIAN HUSAR PETRU MAIOR TARGU MURES
    Cu pritenie Bucur Dragos Octavian
    Targu Mures
    PS;Lasa pe Savescu in pace cu muzica si scrierea si filmele si ozn-urile dacilor….ca el asa o zs ca Dacia 1300 o facut-o dacii…..

    1. Stii aici este cu dus si intors….Unii spun ca dacii erau cei mai viteji si cei mai mestesugari dintre traci,altii neaga cu vehementa…Vrei parerea mea personala?Adevarul ca de obicei este undeva la mijloc…Bineinteles ca dacii nu puteau fii usa de biserica…..

  2. Corect absolut corect si sunt convins numai ca nu am citit suficient ca ar fi niste chestii care ne -ar surprinde inclusiv articolul tau ,deci diferite domenii, un exemplu o conducta dacica inca functionabila la Bucuresti sursa Evenimentul zilei

  3. De unde ai scos-o și pe asta cu canibalismul, domnule Bucur Dragoș? Cît privește tortura va exista în toate timpurile, nu spune ceva despre o societate,altfel americanii ar fi cei mai barbari oameni din lume. Acel „spectacol” al unor femei ce ard „romani” poate fi un sacrificiu adus unei zeități sau o linșare publică.
    Scrie cumva la baza columnei detalii lămuritoare?
    În ce mă privește putem fi recunoscători căci s-au păstrat cîteva nume de plante dacice.Avînd la dispoziția alte limbi antice și actuale putem decodifica cîte ceva: Cinouboila- mărul cîinelui(deci „cîne” pare dacic), diesema- lumănărică, lipan (lat.dies- zi, deci dacicul diesema- care aduce lumina,luminos; poate chiar înseamnă „lumînare”), Boudhathala(limba boului; dacic„bou”- bou), mizela(„a urina” conf.balticilor și gr.antici).
    Lat.bovis/bos și grec.antic bous vine din IE *gʷōws ce a dat și sanscritul „go/gaus”, eng.cow, arm.kav,let.govs ;http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/g%CA%B7%C5%8Dws
    Deci numai bazat pe acea plantă putem spune că traco-dacii transformau „g” în „b” în anumite situații, exact ca lat.gr sau celți („bo” „boairig”) și nu e singurul.
    Pe graiul tracic ar trebui să ne concentrăm mai mult, astfel decodificăm originea lexicului nostru în mod corect față de toți strămoșii, nu numai din prisma latinității.Va spune mai multe limba asta despre cultura lor materială decît șapte mențiuni disparate despre „vitejia lor”.
    Apropo de viteji știați că cavalerul trac era numite Vetespios în inscripții iar sl.viteaz însemna cavaler(sensul ecvestru, nu filfizonul manierat)? Alți decodifică prin lat.vetes și rom.vătaf

    1. De la fostul meu profesor autor a cinci carti despre celti si antichitate , domnul profesor universitar Adrian Husar de la Targu Mures. Iar pe Columna se vede clar ca femeile dacice le taie c……le la soldatii romani si nu culeg plante.
      Pentru orice alte nelamuriri va rog sa -mi scrieti in limba daca…………

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s